Cum a ajuns România să conducă topul țărilor europene când vine vorba de interes pentru cumpărături online

Pandemia a accelerat multe soluții digitale și a contribuit la creșterea interesului pentru cele existente. România a ajuns să conducă topul țărilor în care interesul pentru cumpărăturile online a fost cel mai crescut.

Eurostat a venit cu mai multe date legate de obiceiurile de consum din pandemie. Analiza arată că România, Cehia, Croaţia şi Ungaria au înregistrat cea mai mare creştere din Uniunea Europeană a cumpărăturilor online.

Shopping-ul online continuă să se extindă la nivelul UE, iar în ultimii cinci ani cea mai mare creştere a cumpărăturilor online în rândul utilizatorilor de internet a fost înregistrată în România (27 puncte procentuale – pp), Cehia şi Croaţia (ambele cu 25 pp) şi Ungaria (23 pp), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică.

România, interes pentru cumpărăturile online

În condiţiile în care cumpărăturile clasice sunt afectate de restricţiile impuse pentru stoparea pandemiei de coronavirus (Covid-19), iar preferinţele şi obiceiurile consumatorilor se schimbă, comerţul electronic îşi va continua expansiunea, estimează Eurostat.

La nivelul UE, 89% dintre persoanele cu vârste între 16 şi 74 de ani au folosit internetul în 2020, din care 72% au cumpărat sau au comandat bunuri sau servicii pentru consum propriu. Achiziţiile online cu crescut cu patru puncte procentuale în 2020 faţă 2019 (68% din utilizatorii de internet) şi cu zece puncte procentuale faţă de 2015 (62%).

În 2020, campionii achiziţiilor online din UE au fost locuitorii din: Olanda (91%), Danemarca (90%), Germania (87%), Suedia (86%) şi Irlanda (81%). La polul opus, cu cel mai redus procent, s-au situat Bulgaria (42%) şi România (45%).

Cele mai frecvente achiziţii online au fost articolele de îmbrăcăminte (inclusiv vestimentaţie sportivă), încălţăminte şi accesorii (comandate de 64% din cumpărătorii online), filme sau seriale prin intermediul serviciilor de streaming sau de descărcare (32%), livrări de la restaurante, lanţuri de fast-food şi servicii de catering (29%), mobilă, accesorii pentru locuinţă şi produse de grădinărit (28%), cosmetice (27%), cărţi printate, reviste sau ziare (27%), computere, tablete, telefoane mobile sau accesoriile lor (26%) şi muzică prin intermediul serviciilor de streaming sau de descărcare (26%).